„Pentru a înţelege cum funcţionează o universitate, este nevoie să se cunoască structurile componente ale acesteia şi prevederile legale de funcţionare în conformitate cu Procesul Bologna.
Procesul Bologna a fost lansat în anul 1999, în urma Declaraţiei semnate de miniştrii educaţiei din 29 de ţări europene. Acest proces, astăzi aplicat în 47 de ţări, a fost clădit pentru promovarea următoarelor principii:
- mobilitatea internaţională a studenţilor şi cadrelor didactice;
- autonomia universităţilor;
- participarea studenţilor la guvernarea universităţilor;
- pregătirea studenţilor atât pentru carieră, cât şi pentru viaţa de cetăţeni activi implicaţi în societate;
- acces liber la învăţământ de calitate şi recunoaşterea perioadelor de studii prin credite.
Cele mai importante linii de acţiune impuse prin Procesul Bologna sunt:
• Organizarea studiilor universitare pe 3 cicluri de studii:
- studii de licenţă (3-4 ani);
- studii de master (1-2 ani);
- studii de doctorat (3 ani).
Calificarea obţinută în urma finalizării primului nivel de studii universitare (licenţă) permite inserţia absolvenţilor în piaţa muncii din Europa. Mai mult, un absolvent de licenţă pe un anumit domeniu poate urma un domeniu diferit la masterat.
• Prin Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) se asigură echivalarea studiilor efectuate la în anumite perioade la mai multe universităţi. Astfel, există posibilitatea studenţilor de a studia un semestru sau chiar un an întreg universitar într-o altă instituţie de învăţământ superior.
• Asigurarea calităţii în educaţie prin standarde specifice care presupun un învăţământ centrat pe student, împletirea metodelor clasice cu cele moderne bazate pe noua tehnologie de predare, iar studenţilor să permită participarea activă la propria lor pregătire.
• Învăţarea pe tot parcursul vieţii – Lifelong Learning.” (pag. 5-6)